si prezinta multe, multe aspecte....

miercuri, 18 martie 2009

confuzie de identitate

am fost la bucuresti, si am petrecut o noapte (din punctul meu de vedere) memorabila.
tolaniti cu totii in pat, amuzandu-ne la "cuibul de viespi". trist umor, dar atat de percutant.

dar la un moment dat, impartind timpul de folosire a internetului, aud comentariul unei prietene: "mai, nu inteleg cum sa-ti pui la messenger poza copilului? pe bune, chiar nu inteleg! esti copilul, n-ai o identitate a ta? [...] da' si ID-ul tot cu numele copilului e facut! asta chiar ma depaseste"

ups. privire din afara (am devenit foarte constienta de diferenta intre 'afara' si 'inauntrul' maternitatii). devin atenta si critica. ma uit la mine

si imi dau seama ca da, dupa ce am devenit mama, s-a pierdut pe undeva identitatea familiara cea de toate zilele. si pe atunci am capatat o nevoie de comunicare a ceea ce mi se intampla. si cand toata ziua - buna ziua mi se intampla copilul, asta le transmiteam si celorlalti. nu sunt altcineva (copilul si anume), dar uite ce mi se intampla.
sau cum spunea o prietena de curand, te trezesti vorbind la pers. I plural: azi am dormit, am mancat, ne-a iesit o masea, culmea, am facut si kk in pampers. NOI (entitate unitara in fata restului lumii)
eu cred ca undeva la inceputul verii am renuntat sa mai pun poza cupilului la msgr. am avut nevoia sa mi se intample si altceva si sa comunic si altele restului lumii. 

ca sa reiau: "ce mai faci?" "bine, mai mamesc, mai fac si altele"

6 comentarii:

Zicolorata spunea...

Culmea e ca ma trezesc vorbind la persoana I plural urându-ma înca din secunda in care casc gura.... pentru ca întotdeauna m-a enervat chestia asta si acum ma calca pe nervi ca ma trezesc facand si eu la fel...

Zicolorata spunea...

Aaa, si inca ceva: si e pun poza cu kupilu la mess, dar sunt suficient de narcisista sa apar si eu langa el in poza... de cele mai multe ori....

alina spunea...

am avut si eu discutia asta cu o prietena (care nu avea copii). raspunsul meu a fost - da, poza cu copilul pe mine ma reprezinta, am devenit mama, sunt altceva decat am fost, in nici un caz n-am decazut, nu mi-am pierdut identitatea, ci am DEVENIT altcineva, am evoluat.
iar imaginea copilului meu este imaginea mea, trec printr-un stadiu minunat impreuna cu el, cu copilul, si sunt mandra de asta. :))

paralelipipedic spunea...

alina, nu vreau sa judec pe nimeni, scriu despre mine si ce mi se intampla. prietenilor li se intampla ca nu pot intelege. ii inteleg si pe ei.

dar intr-adevar, sunt mai multe lumi. nu doar inauntrul si in afara maternitatii, ci si in interiorul maternitatii. fiecare lume cu felul ei.
doar mai fac doi pasi in spate si ma uit. si trebuie sa-mi placa.

Unknown spunea...

Nu ma simt atinsa, chiar daca am numai poze cu Mariuca la avatar, rar sunt si eu in ele, pentru ca eu le fac. Lumea priveste lumea diferit, si de-asta e misto! Dar stii ce ma deranjeaza pe mine?? Afirmatiile categorice, putin rastite, despre lucruri pe care nu le cunosti, nu le intelegi si nici nu te chinui sa le intelegi. Eu una, nu pot face afirmatii categorice, fara drept de apel, decat daca am trait/experimentat pe pielea mea. Exemplu: nu pot spune ca femeile cu mai mult de 4 copii sunt putin nebune, pentru ca eu nu am 4 copii.

Catch my drift...? :))

Anonim spunea...

Hm e intr-adevar dificil de inteles acest plural (spune o ne-mama) ... si astept sa vad cum o sa fie ... intr-un anume fel sper ca nu asa va fi. Spun asta din perspectiva unei femei "terorizata" de propria mama, mama care desi are 3 copii toti majori si vaccinati, inca mai tremura la ideea ca "oare ce au mincat", daca au mincat in oras precis au mincat prostii samd. Deci sper sa nu devin asa. Va povestesc cind oi fi mama :-)