ramasesem undeva la varsta aia, din motive pentru care nu le stiu inca, pentru ca ezit sa stau sa fac un pic de introspectie pe tema asta, mi-e ca dau de alta viata de-a mea.
mai de curand s-a intamplat sa realizez brusc ca am 30 de ani, pentru ca m-am trezit confruntata cu imaginea cuiva de aceeasi varsta (multe de zis, nu voi explica, oricum are de-a face cu sor-sa lu cupilu). oricum, dintr-o data m-am facut de 30 de ani. mi-a parut chiar rau, sincer, ca mai 'copilaream' si eu un pic.
si dorinta mi s-a implinit. m-am trezit iarasi sa-mi spun varsta si am ezitat: 26 sau 27? (26 de altfel e un numar care nu-mi place, nu-mi plac varstele cu cifre pare).
culminant a fost visul de azi-dimineata, in care 'se facea' ca eram cu iubitul in parcarea unui magazin mare, si vroiam sa intram sa facem cumparaturi pentru aniversare, si ma uit la ceas si era trecut de 12 noaptea si am sarit la el in brate fericita: gata, am 27 de ani!
in conditiile in care azi, 27, e ziua lu' sora-sa lu' cupilu (care nu face 27 de ani ;) ). psihanaliza e mic copil pe langa ce mi se intampla mie.
Postări
2 comentarii:
Sa stii ca te inteleg. Anul asta fac 23 (o sa zici ca sunt mai pustoaica dar ideea e aceeasi) dar eu tot am senzatia ca am 21, nu e mare diferenta, dar sentimentul conteaza. Nu stiu, poate imi place cum suna sau poate mi-a ramas imprimata in suflet pt ca a fost o perioada ffff frumoasa: m-am casatorit, a aparut David. Cred ca tu ai reusi sa gasesti o explicatie mai buna. Te pup si spor la scris!
PS: poti sa ne vizitezi si daca iti place ce gasesti sa ne adaugi in lista la http://davidpufosu.blogspot.com/
Anandrei
Sa-ti zic ca inainte de Matei oscilam intre 27-29? Si astazi daca ma intrebi, n-as putea sa-ti spun chiarexact, dar pe-acolo,o cifra intre 31-32? (mama ei de viata!)
Trimiteți un comentariu