si prezinta multe, multe aspecte....

marți, 23 decembrie 2008

ca de la copil la parintii lui

am gasit pe blogul Variei si am vrut sa-l dau mai departe.
e atat de trist cand aud copii de 30-40 ani spunand aceleasi lucruri, care dor la fel ca atunci cand aveau 3-4 ani. PLEASE, Handle with care.

"Manutele mele sunt mici, de aceea nu te astepta la perfectiune cand fac patul, cand pictez sau cand arunc mingea. Treaba pe care am facut-o eu, te rog sa nu o faci inca odata. Voi simti ca nu am facut fata asteptarilor tale. Incearca sa iei partea buna din tot ceea ce fac; bucura-te ca m-am chinuit sa ma inchei singur la bluzita, chiar daca m-am incheiat gresit, fii mandru ca m-am chinuit sa ma leg singur la pantofiori, chiar daca n-a iesit decat un nod.

Piciorusele mele sunt inca mici, te rog frumos nu face pasii mari, ca sa pot tine si eu pasul cu tine. Nu uita ca sunt la inceput de drum. Ai rabdare cu mine. Voi invata totul, dar treptat, treptat. Nu ma grabi, nu ma condamna si nu te necaji pe mine! Lumea asta are atatea mistere pentru mine iar tu trebuie sa-mi fii invatator pe drumul vietii.

Ochii mei sunt inca mici, nu au vazut lumea asa cum ai vazut-o tu. Te rog, lasa-ma sa aflu totul, fara sa ma pedepsesti pentru curiozitatea mea. Si nu ma limita inutil! Nu te enerva cand intreb prea mult, prea des si cateodata acelasi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu si nici nu am pe altcineva in afara de tine sa intreb. Fa-ti, te rog, timp si pentru mine, explicandu-mi ce stii despre lumea aceasta frumoasa si fa asta bucuros si plin de dragoste. Nu te teme sa-mi fixezi limite si reguli. Sigur le voi respecta daca esti consecvent in aplicarea lor. Insa daca astazi spui una si maine alta, sigur voi deveni confuz si nu voi mai sti ce este interzis si ce nu.

Nu ma compara mereu cu fratii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic si niciodata nu voi fi la fel ca altii. Sigur am si eu ceva special, fa-ti doar putin timp si vei vedea si partile mele bune. Eu nu voi fi prea multa vreme copil, lasa-ma sa-mi traiesc copilaria si sa ma bucur de ea. Nu imi incarca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru varsta mea. Acum lasa-ma doar sa ma joc.

Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt foarte gingase. Nu ma face mai mic decat sunt! Fii intelegator la greselile mele si stangaciile pe care le fac mereu. Daca ma critici constant voi deveni stingher si lipsit de incredere in fortele proprii. Gandeste-te: poti sa-mi critici faptele fara sa ma critici ca persoana! Respecta-mi drepturile de copil si demnitatea. Nu ma umili si nici nu folosi violenta verbala sau fizica cu mine. Din asta voi invata numai sa ma ascund de tine, sa mint si sa-mi fie frica. La un comportament pozitiv voi raspunde intotdeauna pozitiv, deci incearca sa fii bland, iubitor si intelegator. Pastreaza-mi sufletul curat!

Nu ma lasa sa vad si sa invat lucruri rele. Tu esti modelul meu. Nu ma minti, caci o sa cred ca minciuna este singura cale in viata; nu folosi forta, caci o sa cred ca forta este ceva normal in relatiile cu ceilalti; nu ma critica, caci astfel voi invata sa condamn; nu ma respinge, caci voi crede ca nu ma doresti si as incepe sa te urasc pentru asta. Ajuta-ma sa invat valorile morale: adevarul, cinstea, increderea, bunatatea, iubirea.

Tu stii ca eu vin de la Dumnezeu si tot ce vine de la El nu are cum sa fie "bun de nimic". Nu ma face sa ma simt vinovat pentru ceea ce sunt si pentru ca nu sunt asa cum ai visat. Eu sunt copilul tau si tu esti parintele meu. Asa ne-a dat Dumnezeu unul altuia. Accepta-ma si iubeste-ma asa cum sunt!"

luni, 22 decembrie 2008

Ce stiu sa fac

am primit intr-un final leapsa de la Pupi si o onoram:

stiu ca nu am voie la cablurile de la boxe, asa ca inainte sa trag de ele ma uit daca mama ma vede
stiu sa zic ta-ta, ma-ma doar rar, si absolut aleator
stiu unde e rata mea cea mare, si cum aud mac-mac la ea ma uit
stiu sa 'citesc', ma fac ca urmaresc randuri cu degetul aratator si vorbesc bebeluseza
stiu ca de la telecomanda se porneste televizorul si tot incerc
stiu sa fac spume de balute si ma amuza teribil sa fac asta impreuna cu sora mea
stiu sa ma catar pe trepte joase
stiu sa ma joc 'de-a prinselea' cu mami, ne alergam prin living
stiu sa merg si sa bat din palme si sa cer cu mare aplomb telefonul mobil de la mama. am dovezi.


dam leapsa mai departe Mariei, sa vedem ce mai face si ea

duminică, 21 decembrie 2008

ta-naaaa

am revenit, am ramas fara net pe motive de neplata si apoi intarziere de re-conectare, si adevarul e ca incepuse sa-mi placa. si apoi inca doua zile plecata pana la socri si inapoi.
dar m-am trezit pe drum ca gandeam deja cum voi scrie in blog cat m-a impresionat aparenta prosperitate a unor orase precum Barlad sau Husi (cred ca-mi luasera ochii atatea beculete frumoase de craciun). deci am plecat, dar n-am fost prea departe.

joi, 11 decembrie 2008

OMG WTF

ma uit in jurul meu in bucuresti ca vitelul la poarta noua

vin pe malu' garlei dinspre centura, ma uit in stanga unde trebuia sa fie targul de masini vitan, hopa un praktiker. in fundal, ditamai namila de Rin hotel. wtf... !??

nu-mi revin bine, ca mai incolo pe stanga vreo 5 turnuri erecte ma izbesc iarasi in retina.

sa va mai spun de drumul spre otopeni? poduri noi, locuri COMPLET noi, cladiri care mai de care, am avut timp sa le studiez in cele 2 ore petrecute bara la bara pe drumul de intoarcere spre oras.

macar piata victoriei semana cu ea insasi, cladirea brd-ului din fericire o stiam deja...

duminică, 7 decembrie 2008

ghimpele -revisited

ghimpele are acum alte aspecte, pe care le asteptam, da' ziceam ca inca nu e vremea... ei bine, a venit.

munca mea insemna pana acum (adica pana sa nasc -n.r.) sa plec din oras, la treaba in bucuresti. am luat o pauza mare, am mai fost acum un pic de vreme 'in vizita' o seara prin capitala, acuma a venit vremea sa reiau obiceiurile.
si am un ghimpe... va trebui sa plec de acasa 3 nopti si 4 zile, e mult tare, dar in acelasi timp cand ma gandesc cu cata lume as vrea sa ma intalnesc, sunt putine.

sesizati ambivalenta? ei bine, pe mine ma cam macina.

vineri, 5 decembrie 2008

prea mare sa incapa in ghete

in seara asta vine primul mos al sarbatorilor.

sa vie la aia de-l asteapta.
cupilu' acum habar n-are de niciunele, adica mos nicolae, mos craciun, chiar ma gandesc cum o sa traga de tot bradul in bucuria sarbatorilor...

a fost ziua lui de nume (ca i-am pus si Andrei sa aiba si el un sfant) si uite asa ne-am facut cu o perioada plina de cadouri: de 30 nov, 6 dec, 25 dec, si apoi si ziua lui in ianuarie.
asa ca anul asta am luat o pauza, ca e primul si inca nu stie, poate mai scapam ieftin la anu', dar dup-aia o sa ne iasa sarbatorile pe nas, ma intreb cum o sa se simta copilul cand in ianuarie brusc inceteaza ocaziile si cadourile?
eu in locul lui as pune botul clar!!

ei acuma sa nu va ganditi ca l-am lasat chiar fara cadou, i-am luat o minge de rugbi moale si buna de muscat si aruncat cat colo cu 4,20 ron. pe care i-am si dat-o azi-dimineata, bucurie mare-mare, rasete cu chiote. ieftin, monser!

luni, 1 decembrie 2008

carpet crawlers

cum pe langa mine se tot desfasoara (mai nou cu intermitente) o adolescenta, imi tot vin flashback-uri despre alte vremuri...

zilele trecute am ascultat la radio (stupoare, stupoare, au dat asta la radio) Genesis - carpet crawlers si mi-am adus aminte cum ma simteam eu limitata si inscrisa intr-o lume mult prea stramta, cum perspectiva alegerii unui traseu era o povara, cum simteam ca toata viata e de fapt o iluzie si eu sunt prizoniera ei, si traiam depresii pe tema asta.

if only i could have seen me now... i became a carpet crawler.